Nu am înţeles niciodată de ce trebuie să încercăm a defini arta. Ar trebui doar să o înfăptuim. Oare arta este demnă a fi încleştată în cuvinte superficiale, care nu fac decât să ocolească esenţa ei, în loc să o surprindă? Mulţi întreabă artistul ce a dorit să reprezinte în lucrarea lui, în loc să se întrebe pe ei înşişi ce văd în lucrare. Artistul a reprezentat infinitul tuturor reprezentărilor oamenilor, şi totuşi nimic. Acum ceva vreme, s-a întâmplat să am cu mine un tablou personal la o oră de seminar la Facultatea de Psihologie. Fără să vreau, profesorul cu pricina l-a observat şi m-a întrebat ce am dorit să transmit, ce am vrut să reprezint, la ce m-am gândit când am conceput acea lucrare. Pentru mine nu reprezenta decât artă abstractă, non-figurativă. Cu toate acestea, el a insistat să înţeleagă….
Artiştii nu trebuie înţeleşi, ci doar priviţi. Ei nu trebuie admiraţi, ci doar încurajaţi. Stilul fiecăruia reprezintă suma devenirilor lui ca persoană creatoare. De aceea, trebuie să înţelegem că artistul, prin tot ceea ce face, se prezintă pe sine. Artistul se retrage în sanctuarul său şi îşi rupe o bucăţică din suflet, pe care o înmânează publicului, fără să se aştepte că va fi înţeles. Părticica aceasta este viaţa pe care artistul i-o oferă lucrării, ca şi cum ar crea mici fiinţe care încep să mişune şi să le spună celor din jur povestea creatorului lor.
Întotdeauna m-a intrigat dilema „Ce este mai important? Opera sau creatorul?”. Răspunsul pe care mi-l dau este că deasupra celor două este de fapt procesul de creaţie, deoarece el exprimă fiinţa creatorului şi simbolizează lucrarea. Procesul este cel care ne duce mai aproape de artă, mai mult decât opera sau creatorul. Toată pasiunea, febrilitatea, inspiraţia şi dorinţa se conjugă pentru a înfăptui arta. Astfel, procesul ne dă arta, pe când viziunea ne dă artistul. În majoritatea timpului, oamenii disecă orice lucrare, pentru a-şi aduce opera cât mai aproape de nivelul lor de înţelegere. Ei vor să perceapă ceea ce artistul a vrut să reprezinte, deşi aceasta este o abordare greşită. Nici un artist nu va impune cuiva să vadă în lucrarea sa ceea ce a dorit el să reprezinte. Dacă cineva doreşte să interpreteze o operă doar prin prisma autorului acelei opere, se va limita şi-şi va îngrădi drastic imaginaţia. Artistul, prin opera sa, invită pe ceilalţi să i se alăture fanteziei fără limite, să îşi spargă barierele autoimpuse şi să hoinărească pe meleagurile creaţiei, fără să se teamă de nimic.
Aşadar, nu vă faceţi probleme în privinţa interpretărilor unei opere! Artistul va fi cu mult mai fericit dacă veţi înţelege ceea ce el poate nu a înţeles din propria lui lucrare!
Do not edit, copy, reproduce, distribute or use my work without my direct written permission.All rights reserved.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu